FAMILIA TRADITIONALA

Plecand de la o discutie cu o cunostinta care a pus semnul egal intre o familie zdruncinata de tot felul de tare si neajunsuri – incultura, acoolism, saracia care vine la pachet cu primele doua, etc. – si conceptul de familie traditionala, m-am gandit sa incerc si o definitie a acestui concept, daca tot m-am aventurat, ieri, sa dau o definitie dreptei politice.

Sintagma „familie traditionala” se refera la o structura formata din doi parinti, barbat si femeie, casatoriti, atat in fata legii, cat si in fata lui Dumnezeu, care-si asigura reciproc suport material, emotional, si spiritual, dupa puterile fiecaruia dintre soti, si care, atunci cand, si daca, au copii, le asigura acestora ingrijire si stabilitate, pana la varsta adulta. Ingrijirea asta, la care ma refer, in afara de asigurarea un nivel de trai, pe masura posibilitatilor materiale ale parintilor, include

– educatia de baza – acei „sapte ani de acasa” – care reprezinta fundamentul comportamental al viitorului adult;

– educatie religioasa, conforma cu propriile convingeri ale parintilor;

– asigurarea accesului la sistemul de invatamant obligatoriu, si suport in procesul de invatare, in masura in care posibilitatile intelectuale ale parintilor permit asta;

– nu in ultimul rand, continuarea educatiei de baza, data in primii ani de viata ai copilului, pentru a intra in viata de adult, pregatit pentru realitatile ei.

Este adevarat, cultura precara, sau incultura, absenta unor repere morale, generata de carente educationale majore, si multi alti factori negativi, produc un adevarat dezastru, in multe familii, care si daca ar vrea, ar fi incapabile sa se incadreze in tiparele familiei traditionale. Dar nu putem sa punem semnul egal intre familia traditionala, ca valoare a culturii ideo-crestine, si cazurile de familii care nu au decat tangente de forma cu aceasta valoare.

Ca un corolar al definitiei de mai sus, apare nevoia de disociere intre sistemul de invatamant, care ar trebui sa se ocupe de transmiterea de informatii despre universul in care traim, de la cele din domeniul stiintelor exacte sau umaniste, pana la cele specifice unei profesii, si educatie. Educatie se face in familie, si nici o alta entitate nu are dreptul sa-si aroge acest drept fundamental al parintilor. Chiar imi pare rau sa spun asta, pentru ca am multi amici care cred ca scoala trebuie sa aiba un rol in educarea copiilor, dar scoala nu este de dorit sa aiba un asemenea rol, nici macar la capitolul educatie religioasa. Nu de alta, dar sistemul de invatamant este de dorit sa fie absolut neutru, fata de orice fel de influente ale statului, si cum scolile de stat, in toata lumea civilizata, sunt prevalente ca numar, fata de cele private, nu este normal ca educatia copiilor sa fie data de statele si guvernele lumii…

Lasă un răspuns