Stau si ma intreb, ca prostu’: chiar isi inchipuie cineva ca America este debusolata, slaba, pierduta in ceata, incapabila de un raspuns geo-strategic corect??? Ca sa nu mai zic de cei care abereaza, sustinand teza unui pact secret, intre rusi si americani!!! Eu am o teorie mult mai simpla:

FAPTE:

1. In ultimii 70 de ani, de la capitularea Germaniei, de cate ori americanii au vrut sa intervina – si au intervenit – impotriva expansiunii comunismului, fie ca a fost in Coreea, in Vietnam, ori in diverse republici bananiere, au existat doua reactii, amandoua ostile:

a) pe plan extern, lumea, inclusiv civilizata Europa, care fara americanii morti in Normandia, ar fi defilat in pas de gasca, cu zvastica pe brat, a dezavuat prezenta militara americana, suspectandu-i de intentii imperialiste

b) pe plan intern, poporul american, nu a fost deloc incantat sa-si vada baietii venind acasa in saci mortuari

2. Desi parte din acelasi pact militar – NATO – si constiente ca fara prezenta americanilor in pactul asta, rusii nu ar avea nici o problema sa-si opreasca tancurile in Spania – tarile europene au reprezentat, mai degraba, un cor de eterni carcotasi, decat aliati fideli. In permanenta, frictiunile dintre Europa si SUA, au fost generate de o mandrie nationala exagerata, fara nici o baza reala – in fond, daca America, cu tota forta ei economica, nu „sponsoriza” reconstructia Europei, mandrele natiuni europene ar fi inotat in ruine si saracie.

Daca pun cap la cap chestiile astea de mai sus, nu pot sa exclud varianta in care, plictisiti sa tot fie injurati de catre cei care ar fi trebuit sa le arate si recunostinta, si respect, presati de opinia propriului popor, americanii „si-au luat jucariile” si au plecat acasa. Nu avem decat sa ne obisnuim cu gandul ca suntem pe cont propriu. Doare, nu-i asa?