In numele grupului nostru Facebok, sub semnatura catorva zeci de membri, ieri, 11.11.2015, am trimis pe adresa Presidentiei, o scrisoare, care include mai multe documente, cel mai important dintre ele fiind „Declaratia Strazii”. Desigur, pentru cei mai multi dintre noi, aceasta nu mai este o noutate.

Inca din timpul redactarii acestor documente, o intrebare a stat pe buzele tuturor: de fapt, cum se va poate face schimbarea unui sistem? Ca si Strada, Sistemul este puternic, pentru ca nu poate fi personalizat. Cine este Sistemul? Un individ? Desigur ca nu, orice individ este inlocuibil, dovada mazilirea lui Ion Iliescu, cel care a reprezentat, timp de un sfert de secol, Sistemul. Un grup bine definit de indivizi? Desigur ca nu, dovada „rotatia cadrelor” in randul guvernantilor: cand o grupare de politicieni pierde puterea (oare?) o alta grupare vine in loc, iar Sistemul functioneaza impecabil – adica, prost. O increngatura de legi, menite sa apere niste interese? Desigur ca nu, dovada ca, pe alocuri, foarte rar, chiar si in mijlocul dezastrului legislativ din Romania, cate un primar, de exemplu, daca nu o tara, macar „o localitate ca afara” poate sa faca. Si atunci, ce este, si cum poate fi schimbat Sistemul? Desigur, pentru multi dintre noi, aceasta ramane o intrebare, la care trebuie sa raspundem.

Deci: ce este Sistemul? Raspunsul este simplu de formulat, mai greu de explicat. Sistemul este un ansamblu de grupari, organizate sub forma unor concentrari oligarhice, politico-economice, care, inca din 1990, au preluat controlul asupra statului roman. Acest control se exercita cu: (1) ajutorul unor anumite legi, concepute special pentru a servi scopurilor Sistemului – un exemplu foarte bun, dintre zecile de astfel de legi, ar fi Legea finantarii partidelor; (2) ajutorul unui monopol (relativ) asupra mediei romanesti; (3) ajutorul unui monopol (relativ) asupra contractelor cu statul roman; (4) ajutorul unor concentrari economice. In jurul sistemului, s-a dezvoltat o adevarata „flora” parazitara, de firme-capusa si de bugetari inutili. Sa fim foarte clari, orice stat are nevoie de bugetari, de la invatatori si medici, pana la militari si politisti, dar nu despre acest gen de bugetari vorbim. Vorbim de tot felul de organisme inutile si redundante, cu scheme supra-incarcate, care „vegheaza” la aplicarea „stramba” a legilor si reglementarilor aferente acestor legi.

Cum se poate schimba Sistemul? Ei bine, un raspuns scurt ar fi: cu greu! In mod sigur, prin mecanisme democratice, datorita controlului oligarhic, care caracterizeaza Sistemul, nu se poate. Practic, traim intr-o dictatura „de catifea”. Singura modalitate, pe langa o revolutie clasica, cu mase luand cu asalt sediile guvernamentale si parlamentare, ramane o „revolutie de catifea” – sa ne ierte cehii, dar alt termen mai potrivit, nu gasim!

Ce inseamna o „revolutie de catifea”? In primul rand, inseamna o presiune constanta, fara pauze, pe care trebuie sa o punem pe Sistem. Messjele ca cel de ieri, trebuie sa se repete, trebuie sa devina cosmarul secretarilor si consilierilor din cancelariile guvernantilor. Am trimis un mesaj la Presedintie. Dar „Declaratia Strazii”, ar trebui sa fie trimisa si catre Camera Deputatilor, catre Senatul Romaniei, catre Guvernul Romaniei – asa decapitat cum este el acum, si catre toti ce vizati: prefecti, partidele parlamentare, etc. Si aceste mesaje trebuie sa devina publice! Din fericire, se pare ca inca mai exista jurnalisti cu colana vertebrala, nu multi, dar sa speram ca vor fi suficienti, cat sa fim auziti si in afara retelelor de socializare. Iar aceste mesaje, trebuie sa fie repetate! Aproape la orice actiune a Sistemului, ca este vorba de votarea unei legi, sau de altceva, mesajele noastre trebuie sa curga, spunand: in baza „Declaratiei Strazii”, va consideram ilegitimi, si actiunea voastra este la fel de ilegitima!

Pe urma, este nevoie sa elaboram un plan mult mai detaliat de actiune, care sa prevada, in detaliu, cum sa procedam, nu doar pana Sistemul se prabuseste, ci mai ales, imediat dupa prabusirea sistemului. Trebuie sa gandim pasii prin care putem trece de la un Sistem la altul. Nu de la un guvern la altul! Trebuie sa definim un program al schimbarilor, in care poporul roman, impreuna cu reprezentantul lui, Presedintele Romaniei, sa ia parghiile decizionale din mana oligarhiei rosii. Acest tandem, Presedinte-popor, trebuie sa fie motorul schimbarii. Evident, Presedintele poate sa refuze, dar atunci, poporul poate si el, sa se dispenseze de cel care nu raspunde celor care l-au ales.

Mai ramane o singura intrebare. Cum putem sa facem asta? Din nou, raspunsul este simplu! TREBUIE SA FIM UNITI! Nu trebuie sa nu repetam greseala liberalilor si taranistilor, din ’90, cand, in loc sa se uneasca, si astfel sa castige, daca nu alegerile, cel putin un numar semnificativ de mandate, ei bine, au ales sa se bata cu ferocitatea pe care trebuiau sa o rezerve DOAR fesenistilor lui Iliescu. Ar trebui sa invatam din greseala lor, si sa ne unim fortele. Dar nu sub „umbrela” unei doctrine politice specifice – cu atat mai putin, a unui partid. Ar trebui sa gasim fundamentul comun, care este dincolo de doctrine si convingeri politice, si sa cerem, intr-un singur glas: Ajunge, vrem sa plecati de pe scena politica! Vrem sa dati socoteala pentru ce ati facut! Si NU VREM sa mai auzim de voi! NICIODATA!

Sub strigatul asta, ar trebui sa ne adunam toti, indiferent de convingerile noastre politice, indiferent daca suntem de dreapta sau stanga, daca avem convingeri republicane sau monarhiste, indiferent daca subtem adeptii democratiei directe sau reprezentative. Ar trebui sa fim uniti, sa lasam la o parte toate deosebirile de idei, si sa facem front comun in fata dusmanului comun, reprezentat de „oligarhia rosie” a lui Iliescu. Sau, mai nou, a lui Dragnea, ca astia se mazilesc, fara scrupule.