Reactiile oamenilor – ma refer la cele reale, nu la cele de fatada, care „dau bine” – sunt destul de previzibile, dat fiind un set oarecare de imprejurari. Si daca ceva se schimba in acel set, chiar daca este minor, reactiile se pot schimba radical. In general, reactiile pornesc de la un set de valori, care formeaza fundamentul oricarei fiinte umane.
De exemplu, daca suntem martorii unui accident de circulatie, in care un camion (stati linistiti, simpla coincidenta, nici o trimitere la atentatul terorist din Berlin) intra pe trotuar, si accidenteaza mortal un pieton, vom simti compasiune pentru victima, si furie, gandindu-ne la sofer. Victima nu se face vinovata, in nici un fel care sa-i justifice felul in care a murit.
Daca schimbam un pic imprejurarile, si vedem un pieton care in momentul in care traverseaza strada in fuga, este lovit mortal de un camion, desi pietonul a incalcat o norma de circulatie, si soferul camionului nu a gresit cu nimic, totusi ne va fi mila de bietul om, a carui viata a fost curmata, in mod stupid. In fond, incalcarea unei reguli de circulatie nu poate face ca moartea pietonului sa fie meritata.
Modificam scenariul: un individ, cu arma in mana, iese dintr-o banca, tinand intr-o mana un sac plin cu bani, si in cealata, un pistol, pe care-l descarca in trecatori. Fuge, si este accidenta mortal de un camion. Oare va mai simti cineva mila pentru victima? Sincer, ma indoiesc! Ba chiar imi imaginez ca unii vor gandi, scurt: „Karma..”. In mod sigur, mila privitorilor se va indrepta spre cei ucisi de hot, si nimeni nu va fi mirat de aceasta atitudine a acelor martori.
Care credeti ca ar fi reactia normala, daca victima ar fi un ucigas care a omorat 100.000.000 de oameni? Hai sa ignoram faptul ca nu este posibil ca cineva sa ucida acea suta de milioane de fiinte omenesti. Probabil ca reactiile, intr-un asemenea caz, s-ar exprima, perfect, prin ceva de genul „Nenorocitul a primit exact ce merita!”. Iar cei care, in orice fel, erau inruditi cu oricare din acele o suta de milioane de victime, ei bine, ei probabil ca se vor simti multumiti de pedeapsa primita de ucigas, chiar daca ea nu vine de la justitia umana.
Astea ar fi reactii normale, si nimeni, nici macar de dragul unei discutii sterile, nu poate sa contrazica asta. Totusi, in clipa in care un reprezentant al Rusiei este asasinat, o gramada de oameni au reactii ciudate. Acesti oameni, cu reactii ciudate, de compasiune pentru respectivul ambasador rus, par sa ignore ca Rusia este tara a carei politica, in ultimul secol, a generat 100.000.000 de morti, tara care a subjugat tari, nenorocind popoare, si care este, in continuare un adevarat bastion al Raului. „Uita” ca insasi tara lor, si poporul lor, au fost nenorocite de Rusia, ca pamant romanesc se afla sub controlul Moscovei, si ca Rusia sta, ca o umbra a mortii natiunilor, aplecata deasupra Romaniei.
Acesti „uituci”, merg pana la a-l considera pe respectivul ambasador o victima inocenta, fara sa tina cont ca acel om, ambasador al Rusiei, face parte, in mod voluntar, din mecanismul politic al celei mai abjecte tari din lume. Chiar am citit un soi de epitaf feisbucian, care-l punea pe respectivul diplomat rus, doar pentru ca purta rangul de ambasador, in randul „fauritorilor” de pace… Asa o fi, in fond, de atatea ori, ambasadorii rusi au fost urmati de tancurile rusesti. Pe urma, evident, a venit si „pacea” faurita de ei, cu fundatii solide, din cadavre si ruine. Peste tot in lume, cand ambasadorii Rusiei vorbesc, nenorocirile urmeaza. Asa ca, a simti compasiune pentru unul dintre acesti soli ai Raului, iertati-ma, dar este nu doar o reactie anormala, este, de-a dreptul, o reactie de pactizare cu acel Rau Absolut, reprezentat de Rusia.
Am vazut reactia asta la fosti ambasadori romani, la presedinti de partide muribunde, la oameni de cultura, si la o intreaga pleiada de anonimi, ca mine. Ba chiar, cand am exprimat ceva contrar atitudinii lor idioate, de rusofili, au aparut reactii violente – deh, crestinul din mine, ar fi trebuit sa-l iubeasca pe „aproapele rus”… Dar nu pot, din cauza Basarabiei, din cauza deceniilor de comunism, din cauza terorii pe care, de un secol incoace, Rusia o raspandeste in lume. Pur si simplu, miasmele astea fetide, de rusofilie, imi intorc stomacul pe dos…