In noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Roman (PCR) decide organizarea, in Piata Republicii (Piata Palatului) din fata sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare „miting popular” care să condamne „actiunile huliganice” de la Timișoara – adica, Revolutia Anti-comunista.

Desfasurarea mitingului este transmisa in direct la radio si televiziune, in timp ce de la balconul Comitetului Central al PCR, Ceausescu începe un discurs despre „realizarile societatii socialiste multilateral dezvoltate” si despre binefacerile regimului comunist, in fata unei multimi de oameni aflati in pragul disperarii induse de anii de foamete, frig, intuneric si teroare. Discursul este intrerupt de huiduieli si fluieraturi. Dupa promisiunile disperate (si ignorate de multime) ale dictatorului – 200 de lei la salariu, ori cateva zeci de lei la alocatii – mitingul se sparge, iar pe strazile din jur, mii de oameni manifesteaza pentru democratie și impotriva comunismului. La ora 14.00, in centrul orasului, apar primele blindate si autoamfibii.

In cursul serii, demonstrantii, majoritatea tineri, se aduna in apropierea Hotelului Intercontinental din Piata Universiatii, unde ridica o baricada, in fata dispozitivului de interventie. Forțele de ordine primesc ordinul să „curete zona”. In cursul noptii, se trage asupra demonstrantilor de la „Intercontinental” si din Piata Universitatii, fiind inregistrati morti și raniti. De asemenea, numeroși manifestanti sunt arestati si dușs la inchisoarea Jilava, din apropierea Bucurestiului. Dupa imprastierea manifestantilor, unitatile de salubrizare spala asfaltul de sange. In acelasi timp, la Timisoara, pentru a sasea zi consecutiv, au loc manifestatii. Muncitorii parasesc lucrul, si se îndreaptă spre Piata Operei, unde se aduna zeci de mii de oameni. Se constituie Frontul Democratic Roman din Timisoara, care difuzează o „Declaratie — Program”.

21 decembrie este considerata prima zi a Revolutiei in București, cand demonstrantii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piata Universitatii („Baricada de la Inter”) si au ridicat o baricada în fata dispozitivului de interventie, si impreuna cu ce se intampla deja in Timisoara, sau in Brasov, unde prim-secretar era Nicu Ceausescu, beizadeaua cuplului de dictatori analfabeti, ar fi trebuit sa fie inceputul sfarsitului pentru comunism si nomenclatura comunista. Din pacate, nu a fost sa fie: in ziua urmatoate, Revolutia era confiscata de un grup de nomenclaturisti si securisti, condusi de bolsevicul Iliescu Ion, si cu pretul unor noi bai de sange, necesare pentru a teroriza populatia, pana la punctul in care sa accepte chiar si o Lovilutie, in loc de o Revolutie, si sa legitimizeze complotistii, comunismul era inlocuit de neo-comunismul iliescian, perpetuat si in ziua de astazi, sub forma unui stat comunistoid-oligarhic. 27 de ani mai tarziu, Dosarul Revolutiei nu este inca finalizat, iar principalul criminal din acest dosar, Iliescu Ion, este inca in stare de libertate…