Astazi, Coreea de Nord a inceput sa vorbeasca despre o posibila „lovitra nucleara preventiva”, impotriva SUA, si cred ca piticul dement de la Phenian si-a gasit nasul… Tot astazi, SUA a trimis inca doua portavioane in zona, si asta este o concentrare extrem de neuzuala de forte. Practic, in momentul in care cele trei portavioane se vor gasi in raza de atac, fata de tintele din Coreea de Nord, exista posibilitatea unui atac imposibil de contracarat, care sa lase armata nord-coreeana la nivel de prastie si taekwondo…
In primul rand, principala parghie a nord-coreenilor, atunci cand ameninta, nu este armamentul nuclear, ci artileria plasata la nord de zona demilitarizata, si care are un numar suficient de piese, si raza de actiune, ca sa loveasca drastic orasul Seoul. Ori, aceste piese de artilerie, usor de identificat – vezi https://www.google.co.uk/amp/amp.timeinc.net/thedrive/the-war-zone/9315/this-is-how-america-keeps-watch-over-north-korea-from-the-sky%3Fsource%3Ddam – devin o tinta usoara, daca SUA are in zona suficiente forte aeriene. Cu trei portavioane, are cu mult mai mult decat necesar, si probabil ca asta ar fi primul obiectiv al unei eventuale lovituri date de americani.
Al doilea obiectiv al flotei americane ar fi flota de submarine nord-coreene, care trebuie impiedicata sa ajunga sa atace. Chiar daca intreaga flota de submarine nord-coreene este invechita, cu propulsie Diesel/electrica, amenintarea lor trebuie luata in seama, incepand de la lansarea de mine, si pana la atacuri clasice, cu torpile. In ce priveste capacitatea de atacuri cu rachete, se pare ca asa ceva nu exista – http://uk.businessinsider.com/heres-why-north-koreas-decrepit-submarine-force-still-freaks-out-the-south-2015-8.
In fine, ultimul obiectiv al unui atac american – nu ca importanta, ci ca ordine – este distrugerea capacitatilor de lupta ale armatei nord-coreene, incepand de la cele balistice, si terminand cu cele clasice – cu o forta aeriana furnizata de trei portavioane, aproape ca incepe sa-mi fie mila de nord-coreeni. Si aici incepe sa apara partea tragi-comica a intregii situatii: este posibil ca idiotul care conduce Coreea de Nord, in realitate, sa nu aiba nici un fel de capacitate militara balistica CU ADEVARAT operationala, si cu atat mai putin nucleara. Dar cum nimeni nu poate garanta asta, si cum nimeni nu poate sa riste sa verifice, pe viu, daca dementul are sau nu asa ceva, dupa ultimele declaratii facute de Phenian, singura solutie este ca SUA sa fie cea care sa dea o lovitura preventiva, si termine cu tot circul asta. Ma rog, asta ar insemna, cel mai probabil, si caderea regimului comunist din Coreea de Nord, si este posibil ca dupa asta, sa se ajunga la concluzia ca pericolul a fost, in realitate, nul, si distrugerea militara a Coreei de Nord a fost declansata de niste declaratii ale unui mitoman. Dar asta este, uneori, gura bate curu’..