Stiti cartile alea, de tip manual-pentru-incepatori, in general din fomeniul IT, care au in titlu, la coada, „pentru dummies”? Ma rog, daca traduceti „dummies”, nu o sa gasiti sensul asta, dar la asta se refera, in contextul asta: ceva pe intelesul incepatorilor. „Linux pentru dummies”, „C++ pentru dummies”, „Windows 10 pentru dummies”, si asa mai departe. Nu sunt niste adevarate manuale, in sensul ca, in ciuda promisiunilor din prefata genului de carti, nu poti deveni expert in respectivul domeniu, doar pe baza respectivei carti, dar pentru incepatori, pot reprezenta un punct bun de plecare. Asta, presupunand ca cel ce citeste este interesat de domeniul respectiv.

Noi, romanii, se pare ca avem o proportie destul de mare de cetateni, care sunt interesati de politica, si totusi nimeni nu s-a gandit sa scrie o carte de genul „Spectrul politic pentru dummies”. Si tare ar fi nevoie de asa ceva, intr-o lume in care adeptii marxismului cultural se intituleaza „liberal-progresisti”, partidele care se afla la confluenta dintre marxism si fascism se cred de dreapta, si fascismul a devenit o eticheta pentru orice nu este pe placul claselor conducatoare, care, intr-un fel sau altul, sunt influentate de marxism, peste tot in lume. Nu de alta, dar s-a pierdut busola complet, si s-a ajuns ca etichetarile bolsevicilor, din secolul trecut, care etichetau ORICE nu era comunist, ca fiind de extrema-dreapta/fascist/nazist, sa devina o norma a claselor conducatoare.

Bineinteles, toata etichetarea asta, complet aberanta, pleaca de la reprezentarea liniara, intr-o singura dimensiune a spectrului politic, care s-a nascut in zilele Revolutiei Franceze, atunci cand niste oameni, in functie de convingerile lor, s-au asezat intr-o incapere, in stanga sau dreapta. In realitate, lucrurile sunt mult mai complicate, si un minim de doi parametri ar fi de dorit, adica o reprezentare bidemensionala, ar fi de dorit. Mai multi parametri, si o reprezentare tridimensionala, ar fi inca si mai buna, pentru etichetare.

Inca si mai simplu, ar fi de dorit ca oamenii lumii asteia, sa puna mana, sa citeasca un pic de istorie, si sa vada unde sunt radacinile fiecarei idei politice. Ar constata, multi dintre ei cu uimire, ca fascismul are radacini marxiste, ca nazismul, la origini, tot de la Marx s-a „adapat”, si ca liberal-progresistii – aduca aia care formeaza clasa conducatoare, in toata lumea occidentala, se trag tot din marxisti. Realitatea este ca, pana la Revolutia Franceza, care nu a facut decat sa inceapa cel mai mare si nereusit experiment de inginerie sociala (ingineria sociala NU are cum sa conduca la reusita) din istoria lumii, nu a existat nici un fel de impartire dreapta/stanga, si nici in cea mai libera tara din lume, adica SUA, pana la incrputul secolului 20, nu avea rost sa se discute de stanga, pentru ca nu exista asa ceva. Si a evoluat societatea, bine-mersi, fara stanga, timp de milenii, de la desene rupestre, la revolutia industriala… Cum ar fi aratat lumea fara stanga? Pai, hai sa vedem:

– Nu ar fi existat Revolutia Franceza, deci scarile de valori crestine ar fi ramas neatinse, si nimeni nu ar fi spus ca onenirea va fi libera cand „ultimul rege va fi spanzurat cu matele ultimului popa”. Ar fi evoluat societatea? Sigur ca da, monarhia constitutionala exista, deja, la fel si democratia.

– Nu ar fi existat Revolutia Bolsevica din Rusia, deci tot ce a urmat – crimele leniniste si staliniste, lagar comunist, intins pe un sfert de lume, 120.000.000 de oameni ucisi de regimurile comuniste – nu ar fi existat.

– Nu ar fi existat fascismul si nazismul, deci nici un factor care sa conduca la Holocaust, si la un razboi planetar, in care stanga fascita/nazista si stanga comunista sa-si dispute suprematia asupra lumii. Poate ca ar fi fost alte razboaie, poate ca nu, dar sigur nu am fi trecut prin ororile ultimului razboi mondial.

– Nu ar fi existat presedinti ameticani, si politicieni americani, care sa fie atinsi de virusul marxist, libera-progresismul – adica, marxismul cultural – nu ar fi avut un mediu propice de dezvoltare, si nu ar fi existat nici pactul odios, dintre Occident si Rusia comunista, nici lagarul comunist din Europa de Est, nici Corectitudiea Politica, si nici actuala mocirla neo-marxista din Occident, pe care multi o vad, in Europa de Est, ca pe un model de urmat.

Pe scurt, am fi avut o lume normala, in care oamenii au sanse egale, pentru ca Dumnezeu i-a creat egali, si doar munca si invatatura i-ar fi diferentiat. O lume in care guvernele ar fi factori de protectie a natiunilor care le-au generat, si nu factori de reglementare a libertatii.