Cu o luna in urma, Romania fierbea de furie, Piata Universitatii era inundata de manifestanti, retelele sociale erau incinse la maxim. Mai tineti minte? „Parlament penal, mars la tribunal!”, „Nu schimbam un Guvern, noi vrem sa schimbam un sistem!”, Toate partidele, aceiasi mizerie!”, „Coruptia ucide!”… Presedintia, Guvernul, ca sa nu mai vorbim de Parlament, asa cum era de asteptat, au aplicat zicala „Cainii latra, ursul merge!”:

– Au jucat un pic teatru – vezi „sacrificarea” cadravului politic numit Ponta, vezi „consultarile” cu societatea civila, vezi „coborarea” iohaniana in Piata…

– Au contra-atacat, fie subtil, cum a fost cazul cereri Presedintiei, adresata manifestantilor, de a trimite la consultari reprezentanti, de parca nu ar fi evident ca o manifestatie spontana nu are cum sa aiba reprezentanti, fie in mod brutal, cu tot felul de „portavocisti” si galerii de forbal (???)…

– Au pornit masina de propaganda, Latrinele fiind, ca de obicei, varf – era sa zic „mot” – de lance…

– Au acos de la naftalina trepadusi de cancelarie, pe post de tehnocrati, fosti demnitari comunisti, pe post de diplomati, si militieni pe post de… militieni, in speranta ca lumea va rasufla usurata: uite, avem un guvern „altfel”…

– Au aplicat metoda „auto-criticii constructive”, elaborand pseudo-norme de integritate, pline de gauri, ca un navod putred…

In timpul asta, oamenii din strada au plecat la casele lor, la slujbele lor, deh, Craciunul se apropie cu pasi grabiti, Ziua nationala, defilare, Mos Niculae, si asa mai departe, viata intra in parcursul ei „firesc”. Pe retelele de socializare miorlaie, din nou, pisicutii dragslasi, cafelutele ne ureaza „Buna dimineata!”, tipe ireal de frumoase, in neglijeuri de matase, nu ureaza „Noapte buna!”, iar „prankurile” au luat locul intrebarilor incomode…

Unii, mai incapatanati, au elaborat declaratii, pe care le-au trimis la Presedintie, au elaborat liste cu penalii din Parlament, ca sa le faca publice, au trimis cereri pentru demisia parlanentarilor, au elaborat schite de programe, pentru o guvernare de tranzitie, pe care le-au trimis Guvernului… Buneinteles, efectele au fost nule. Presedintia, Parlamentul, Guvernul, cu nesimtirea celor care se cred de neatins – desi, acum o luna, tremurau ca niste potai rapciugoase, ascunse sub pat – ignora toate lucrurile astea, mimand normalitatea, mintindu-se ca tot circul lor a dat rezultate, iar „prostimea” s-a linistit.

Se inseala! „Prostimea” s-a desteptat. Evident, in strada nu mai este nimeni, oamenii trebuie sa si traiasca, iar manifestatiile, indiderent cat sunt de inaltatoare, nu-ti „baga banii pe card”. Dar, prostimea asta, de data asta, a realizat ca are forta, ca poate sa strige ceva, la unison, si a mai realizat ceva: Puterea se teme!

S-a temut, acum o luna, de forta bruta a zecilor de mii de manifestanti, si se teme, in continuare, de ce au nascut acele zile: un civism real, onest, imposibil de manipulat, care poate sa conduca la o adevarata organizare a societatii civile, impotriva Puterii, impotriva sistemului oligarhic mafiot, si care poate sa induca mult mai multe pagube, decat zeci de mii de oameni. Asa cum am mai zis: Revolutia nu a murit, doar se organizeaza!