La fix o saptamana de alegerile parlamentare, am realizat cat de jigodii sunt TOTI politicienii Romaniei. Pesedisti inraiti in rele, penelisti unsi cu toate alifiile colaborarii cu numitii pesedisti, sau mai noii intrati in arena politicii, toti au aceiasi capacitate de a vira brusc, in directia care poate sa aduca cele mai multe sufragii. Picatura care a umplt paharul a venit de la Crina Dobre, care a trecut de la un discurs liberal, la cele mai abjecte teme pesediste – probabil, anticipeaza victoria pesedista, si-si face iluzii ca va putea prinde un ciolan, sau macar un oscior de ros. Dar asta nu a fost decat o picatura, dintr-o galeata de alte dezamagiri, din care ies la suprafata un Marian Munteanu, cu performanta de a trece de la statutul de simbol al anti-comunismului, la lider al unui partid care are in program nationalizari, si Traian Basescu, care din promotor al anti-coruptie, a trecut la atacuri frontale impotriva procurorilor si justitiei, atunci cand apropiatii lui au inceput sa aiba dosare penale legate de fapte de coruptie.

Sincer, incep sa nu mai dau doi bani pe alegerile astea. Poate ca cel mai bun lucru care s-ar putea intampla Romaniei, ar fi ca PSD sa castige aceste alegeri detasat, pentru a putea sa scufunde tara intr-un dezastru total. Are toate „calitatile” pentru a face asa ceva, si cred ca doar o prabusire totala a Romaniei, care sa-i duca si pe idiotii care de 27 de ani voteaza PSD, si pe nesimtitii care, tot de 27 de ani, in loc sa faca uz de statutul lor de persoane publice fara pete politice, si sa se implice in politica, de pe un palier inatacabil si de neatins, prefera sa latre a pustiu, din inaltimea turnurilor lor de fildes, in mizeria de la sfarsitul anilor 80. Poate asa se vor trezi…

In ultimul an, dupa tragedia din clubul Colectiv, am sperat ca isi va face aparitia o alternativa la clasa politica din Romania. O asemenea alternativa a aparut, dar se pare ca nu este decat o iluzie. In spatele ei, sunt aceleasi tipologii infecte de politician, asa de bine descrise de Caragiale. Alternativa la aceasta alternativa? Pentru moment, nu exista. Doar, asa cum am scris mai sus, intoarcerea la dictatura „de catifea” a pesedistilor, pentru ca pe fondul dezastrului care va urma, societatea civila sa dea nastere unei adevarate alternative – una reala, de data asta, su care, in urmatorii patru ani, sa aiba un singur obiectiv: eliminarea actualei clase politice, indiferent de etichetele partinice purtate. Sunt tentat sa spun si „prin orice mijloace”…